Testoasele Ninja

Fara nici o treaba cu cele de mai sus, saptamana asta am auzit a 3-a oara in viata mea expresia – am dat purici pisicilor.
Bineinteles ca vorbea un om! Se face ca pisicile stau in apartamente si oamenii pe afara. Pe afara, pe la tara, hop puricele, hop contaminarea!

Eram mica, nu mai stiu cat de mica sau cat de mare, dar imi aduc aminte ca eram la tara si a murit strabunica mea. Mama a venit la inmormantare si ne-a adus ce ne cumparase. Pt. mine avea un trening roz, ce roz tata, cum i-ar zice acum – fucsia. Fucsia si cu verde (pe piept pt. testoase). Eu, cand l-am vazut, sa sar din hainele cu care eram imbracata. Maica-mea da sa-mi explice ca a murit strabunica ca se merge in culoare inchisa ca una-alta.
Chiar ca nu intelegeam si n-am inteles…urmatoarea mea amintire e cu mine-n car (strabunica-mea statea la 2 km si ceva de bunica mea, unde stateam noi) imbracata in trening merg la pregatirile de inmormantare.

Si fara nici o legatura, azi vazui iepuri dalmatieni. Adica iepure alb cu dunga neagra pe spate (de sus pana jos) si pete negre si prepelite pe post de papagani.

Napaditi de ganduri

De multe ori vorbesti cu cineva si in capul tau socotesti (de ce lasai 620 la supermarket), analizezi (o fi mai bine sa fac Craciunul in Italia sau cu familia), “plangi” (nu m-a bagat in seama de 3 zile), prioritizezi (vad lumea sau fac copil), apare familia (nea Popescu se dusmaneste cu Georgescu, pt. ca scorpia de Georgeasca i-a lasat averea lui Ioneasca), discuti cu frustrarea (de ce zise Xa ca-mi statea mai bine inainte), proiectezi (ajung acasa si fac ciorbita de pui, deci trebuie sa-l dezghet) si miliarde de ganduri care mai pozitive, care mai negative, dupa cum ne e ziua, firea, viata, starea etc.

Eu am multe ganduri. De multe ori realizez ca vorbea omul cu mine si m-a furat un prapadit de gand si am pierdut din discutie. Si nu-mi place sa pierd, ca vorbeam ca imi placea conversatia. Si ma apuc sa ma concentrez la ce am pierdut si e posibil sa pierd “alt pasaj”.

Realizez ca asa ni se intampla aproape tuturor, nu sunt eu mai speciala, si intotdeauna ma gandesc la ce s-o gandi omul de langa mine sau care trece pe langa mine – o fi fost anuntat ca nu mai are de munca, s-o gandi ca n-are cu ce-si hrani copiii…si trecem mai departe, si tot mai departe.

Oamenii nu mai cer ajutorul (incep sa-si impartaseasca din suferinta doar daca le povestesti tu, si atunci, prin asociere, se deschid si-ti spun o poveste similara), nu se mai plang, nu-si mai recunosc durerile si amaraciunea pt. ca nu poti fi tu “ciumatul ciumatilor” cand toate au al mai minunat om din univers langa ele, al mai superb si ascultator copil, al mai frumos job, al mai bun sef etc.

Ne-am uscat cu totii. Bagam sub pres pana la pluti, dar noi ne, ne vom afunda. Oare cui ii mai pasa si cand? Oare de ce?

Aventuri cu copii

Un bunic cu doua nepoate in parc. Nepoatele in copac. Bunicul pe banca uitandu-se de foarte aproape in telefon. Din cand in cand, el se mai ridica si le incuraja, ba le mai dadea si cate una la fund, amical asa, ele foarte curajoase. La un moment, a mai mare, foarte sus, cu picioarele prinse-n cruce si mainile agatate, de creanga, striga la el – bunicule, o poza.
Si el, din toate replicile din lume, zice – uita-te la mine.

Ministerul agriculturii isi deschise portile. Ne duseram si noi dupa o leguma-doua si sa vizitam. Fu ghid, aflaram, vazuram etc. Ca fu zi speciala vazuram si cabinetul si aparu si ministrul. Omu tinu si o scurta prelegere si ne povesti cate ceva despre cladire. Fii-mea ciulita si ea, ca de, colorat, oameni, noutate. Si faceam schimb cu maica-mea la tinut in brate, si cum o luai asa cu o miscare brusca umpluram juma de cabinet de iz. Na, ce sa-i faci, nevoia-i nevoie.

Deriva

Nu stiu ce ma apuca ca ma dadui cu ruj rosu, chiar 2 zile la rand (asta se intampla o data-n an, daca). In a 2-a, un roscavan simpatic ma tot invita la un concurs de atletism. Acceptai si plecaram la lupta. Cand ma pusei la intrarea pe alee el ma provoca sa incepem strasnicul concurs de pe scara.
Cazui, cateva secunde nu stiui de mine, cotul si genunchi juliti si mana rupta (la 2 zile am aflat).

La o prima incercare la un prim spital cand doctorul care tria m-a intrebat cum am cazut, a vazut ca oscilam in a furniza raspunsuri si-s sigura ca a crezut ca ma giomagea insotitorul.

Apoi ma tot gandeam cum sa spal eu singura si am gasit o metoda. Pui gel de dus pe picior si de acolo iei cu stanga si dai pe unde apuci. Dupa descoperirea metodei, facand actiunea (care cu stanga se dovedeste a fi una de durata) ma tot intrebam – cum am cazut asa rau si de ce nu-mi amintesc.
Si am avut revelatia – eu am vrut sa pornesc dintr-un punct, contracandidatul a vrut de pe scari. Eu am urcat si-n graba aia m-am gandit la 3 lucruri in acelasi timp – sa sar, sa alerg si sa avem loc amandoi pe acele inguste scari.
Pt. ca timpul n-a fost suficient luarii deciziei…s-a intamplat. Asa e si-n viata, daca te arunci inainte de a stii precis ce ai a face, sa nu te miri de rezultat. Deriva e pacatoasa si daca te acapareaza culegi rezultatele.

Cocosul bucurestean

Eu n-am mai auzit cocosi din frageda copilarie, azi pe la 4:58 deschisei geamul si aud asa niste chestii (gen sunete) cum scoteau dragonii din GOT, dar parca si un strigat “cocoseral” se intr-auzea. Statui asa si pe ganduri si activa sa tot ascult, cocos era, si de aici intrebarile:

  • s-au damblagit cocosii
  • asa o canta cocosul bucurestean
  • m-am zapacit eu
  • era aievea (dar nu era, ca inchisei apoi geamul)
  • s-a schimbat cantecul de cand cu democratia asta si aerul de capitala

Ca sa concluzionez, vi s-a intamplat vreodata sa aveti un superb vis matinal – cum ca mancati ou posat pe plaja, vedeati marea etc si sa va treziti cu impresia certa ca oul era stricat?

Stadii ale somnului sau ale lipsei lui

  • picatul capului in autobuz
  • cand visezi asa frumos incat inchizi repede ochii sa poti continua visul
  • cand ai un cosmar si vrei sa te aperi si inchizi ochii-n vis ca sa te trezesti in realitate
  • cand te trezesti si te pregatest de plaja si ti se zice ca e seara
  • cand pleci sambata spre munca
  • cand sforai si te trezeste propriul zgomot
  • cand simti ceva in cap, un pisic
  • cand auzi “Desteapta-te romane” (bine ca nu era “Gaudeamus”) si cand crezi ca ai innebunit auzi un preot si realizezi ca a inceput un nou an scolar
  • cand te trezesti si nu stii unde esti

Si acum “supremele”:

  • cand iti curge saliva din gura
  • esti in masina, vorbesti la telefon, adormi, nu realizezi ca adormi si auzi – Ce turcoaz? tu replici — Care turcoaz?, interlocutirul zice – Pai nu stiu, ca tu ziceai. Hai somn usor!

Si acum, fara legatura cu somnul –
In seara asta mancam cu maica-mea si o aud – Stai ca suna o bicicleta (si se tinea cu mana de-o ureche). – Cum (zic). – Suna o bicicleta. Ma stramb. – Adica-mi piuie o ureche. – Asa da…exclam.

Si dupa faza asta si pt. ca mi se intampla si azi imi amintesc o faza petrecuta cu ani in urma. Lucram si m-am ridicat si am vazut un evantai luminos cu dreptul, se plimba. Am iesit pe balcon sa fumez. Vine seful meu. – Ce faci? – Vad un evantai cu ochiul. – Ce metafora frumoasa!
Peste 1 ora m-am dus la oftalmolog sa verifice metafora, cica deshidratare.

Amuzante adunate

1. Cand schimbi unghiul (trai s-o vad si p-asta)

Bilete
Adult – 10
Copil – 30
Familie (adult si 2 copii) – nu mai stiu suma.

2. Cozonacul

Voiam sa fac o vizita si pregatii niste fructe si juma de cozonac si le pusei intr-o punga, le lasai in bucatarie si plecai prin casa sa mai rezolv lucruri. Plecai in vizita, cand ajunsei dau sa prezint “cadoul”; cum fructele erau din copac si le primisem si eu – in pachet pusesem doar 1 para…si incep…1 para, 2 caise si juma de cozonac…

In momentul ala scot si hartia sa si arat omului…cand scot hartia, o simt cam plapanda asa, o scot totusi si vad multa hartie si mai nimic inauntru, sfioasa o desfac, o coaja de cozonac ramase timid in hartie.

Intoarsa acasa am dezlgat enigma.

3. Uber

Acum cateva luni luai un taxi galben, ajunsei, iesi, plecai. Omul iesit jumătate pe geam – doamna, doamna!

Eu inaintam cu spor, fetita simpatica care era cu mine imi zice – Te striga domnul din masina. Ma intorc si realizez si zic – Imi pare sincer rau, sunt obisnuita cu Uber’ul la care aud copilul – Ce e ala Uber?

4. Casa cu mai multi stapani

Eu si mama. Ea – Da-mi servetele. Eu – sunt pe masa in spate, le-am pus ieri. Ea foastre stapana pe sine – Ba-s in spatele tau, le-am mutat eu.

5. Meniuri

Daca mergeti la vreun restaurant si nu gasiti meniul pe net ma puteti contacta pe mine, risc sa am o paleta larga, plec din ce in ce mai des de la restaurant cu ele in geanta.

Dar sa stiti ca o data ajunsa acasa le arunc, deci nu ma contactați 😉

Cu unicornul la spinare

Din categoria mamica se prezinta urmatoarele:

  1. Primi fata un unicorn colorat cum nici a mai imaginativa minte nu poate imagina (pt. cine e interesat, predomina albastru). Unicornul avea cercel, cei de la casa au uitat sa-l scoata.
    Ma invrednicii eu azi sa fac niste cumparaturi si zic – hai sa fac 1000 lucruri si luai si unicornul la spinare ca poate gasesc un Noriel si scot piuitoarea.
    Nici nu ajunsei bine la mall si ma “arunc” in primul magazin. Nino-nino-nino-nino…ma’ce naiba! – imi zic, ca nu cumparai nimic si fix atunci imi scapara ideea…unicornul.
    Realizez ca n-am ce face si dau inainte, dupa 3 magazine si 6 nino-nino-nino-nino…o sun pe maica-mea sa-i povestesc (mentionez ca-mi venii ideea sa rog pe cineva sa-l scoata, dar imi fu frica sa nu fiu acuzata de furt) si ea femeie intreprinzatoare zice – Du-te si ia o foarfeca si taie-i urechea.
    Tot meditand eu daca sa ciuntesc bietul animal ma ajuta un paznic si rezolvai problema.
  2. Mai deunazi voiam sa cumpar pt. bebelus vreo 3 lucruri, neaparat Pampers.
    Dupa ce pusei in cos 40 de alte produse si 2 din cele 3 de mai sus cautai sub toate formele scutece si nu gasii nimic. Ma tot intrebam – ma’cum e posibil – creme si alte maclavaituri nu ia toata lumea, dar scutecele’s obligatorii. Si iar ma intorceam si cautam dupa un element de cautare nou, nimic. Povestind asta mi se zice, erai pe framacia tei sau bebe tei?
    Bineinteles ca eram pe farmacie. Ma rog, ma consolez cu ideea ca am comandat alea 2 de mai sus si vad eu cu scutecele.
    Dupa 3 zile veniram produsele, din alea 2 niciunul in cos, zic, m-au furat, nenorocitii naiba! Ia sa fac o copie de ecran sa le dau cu ea-n nas si ma apuc sa caut, niciun produs in comanda…
  3. Asta n-are treaba cu rolul de mama, dar mi-o amintii. A trebuit sa scot mai multi bani de pe card…si scosei pana il blocara. Sun sa ma identifice si dupa – cine sunteti?, de ce banca apartineti?, ce doriti? etc ma trezesc cu intrebarea intrebarilor – ce faceti cu banii?
  4. Zici la multi ani si persoana era nascuta la inceputul anului.
  5. Trimiti curierul la Galati si cand vezi ca nu mai vine vezi numarul si adresei de la Galati si crezi ca-s ale curierului.
  6. Reusesti sa culci copilul cu chiu cu vai pe canapeaua din sufragerie. Mergi in patul tau din dormitor si deschizi aplicatia de pe telefon sa vezi daca doarme si copilul nu era in patut. Iti tremura picioarele si nu intelegi cine l-a mutat. 3 secunde crezi ca a cazut sau e blocata camera…iti tremura picioarele si-ti amintesti.
  7. Modifici un act oficial crezand ca l-a scris un apropiat, el fiind scris de doctorul din spital.
  8. Ti se spune ca pe foaie nu e nici un numar si tu intelegi ca copilul n-are nici un umar si intrebi – niciunul, din 2?
  9. Cand ai 17 ani de Cola la activ si mergi la Mega si vezi sticle din alea de colectie si iei repede ca apoi sa le folosesti ca vaze. Ajungi acasa si abia astepti sa bei si bei…te ia panica, Cola stricata? Dar cum in atatia ani nu s-a intamplat? Apoi zici, n-are cum si atunci zici, e clar, mi s-a stricat gustul si asa suparata admiri forma sticlei si vezi ceva cu P, te uiti mai atenta…Coca-cola cu caise si pin, ba’ da-ma naiba! De ce-ai strica un produs atat de bun si vandabil?
  10. Acum imi mai amintii una, unde bagi o rochie jumatate roz si jumatate alba? Daca o bagi cu roz se strica albul rochiei, daca o bagi cu alb se strica tot albul, cel din masina…

Cum poti sa te joci cu inima unei mame?

Pui culoarea “galbin” pe “pampers” si faci cumva ca printul sa pice asa la nivelul soldului.

Si daca vrei sa plusezi pui nitel si pe desenele care impopotoneaza masa de infasat.

Si ca tot mentionaram galbenul, acum o saptamana am scapat niste cafea peste pisica alba (alb imaculat). Am dat sa o prind sa o curat, n-am reusit si cand am vazut ca se linge am zis, numa’ bine, bogdaproste! Ieri o vad pe Mușețel plina de galben, pe spate, pe labute, pe sub burta…zic – Maica Precista, cum de s-a intins cafeaua atat si cum din maro e asa un galben ce aduce a polen? Am incercat sa dau cu servetel umed pe ea, nimic…si am ramas asa pe ganduri. Pe seara, m-am luminat cand am vazut ceva mai rau ca de obicei scuturate florile soarelui…

Acum astept sa ma luminez cum sa-l scap de galbejeala

Nu va suparati, ma scuzati ca va intreb, nu am prea inteles, unde ziceati ca-s fetele?

Pe aceste meleaguri, cand vrei sa tragi un semnal de alarma, apelezi la televiziuni. Asa, poate, esti vazut, auzit, speri sa-ti se faca putina dreptate etc, televiziunea isi trage malai pe turta ei si tu ajungi sa vezii o radiografie a societatii.
Si cum ma uitam eu saptamana trecuta (legat de cazul Caracal) apare un nene, lider de sindicat, si spune despre politistul care “a batjocorit” copilul ala de 15 ani (cu o zi inainte auzisem si din gura lui) ca:

  • munceste 24 ore.
    Ma intreb, cate ore libere are dupa? 72? De ce nu aranjeaza cu colegii lui sa faca ture de 8 sau 12 ore? Sunt avantaje salariale pt. aceste ture?
  • e singur pe tura
    Ma intreb, cata activitate reala are in cele 24 ore? E vina simplului cetatean ca e el singur pe tura?
  • daca merge la toaleta lasa usa deschisa sa auda telefonul
    Ma intreb, sediu politiei arata ca un dormitor matrimonial cu baie? Eu ma gandesc ca baia se afla pe hol cumva, asa am vazut eu pe la institutii.
  • i-a spus fetei ca trebuie sa inchida (nu s-a mentionat ca a usuit-o) ca avea un apel rosu in asteptare si ca trebuia sa raspunda in 9 secunde.
    Ma intreb, la apelul rosu unde un copil era batut si violat de ce nu s-a raspuns in 9 secunde?
    Cum stii tu care este mai grav? Celalalt apel a fost la fel de repede “rezolvat”? Cum s-au decis cele 9 secunde? Daca vin unul dupa altul, ce apuci sa intelegi in 9 secunde?
  • dupa ce a raspuns la apelul rosu a salvat o femeie batuta de un barbat
    Ma intreb, sa va cred pe cuvant? Nu, nu va cred. Unde sunt dovezile?

Este incredibil cum din tragedia asta politia scoate in fata ca n-au benzina, sisteme, colegi pe tura…
Eu bag mana in foc ca sunt oameni care nu si-ar pierde umanitatea nici dupa 24 ore de munca si mai intreb – draga domnule, daca este asa greu, de ce nu va gasiti altceva de munca? De ce nu incercati sa schimbati ceva? De ce nu va duceti sa lucrati in alte departamente unde nu-s ture de 24 de ore?
Dupa ce te-a auzit o tara, cum ai curajul sa vii sa faci asemenea declaratii care sa te disculpe?
Am o scena in cap – cum seara s-au furisat cateva minti luminate si au pus la cale o strategema cum sa iasa basmale curate si sa le planga oamenii de mila. Cah!

Scriind astea mi-am amintit ceva ce arata fix ca societatea noastra. Acum vreo 17 ani mergeam cu trenul la Tg-Jiu. Pe drum am stat la taclale cu o fata, cobora la Craiova. Si am intrebat-o ce specializare va alege. Mi-a zis ca pediatrie. Eu, foarte fericita, am felicitat-o ca vrea sa ajute copiii. Si ea mi-a replicat, – draga, pt. copil omul isi vinde si pielea de pe el. Sper din tot sufletul ca n-a ajuns medic si nici nu mi-ar placea sa o vad jupuita.

Ca tot ma apucai de paranteze, legat de meserii, aud tot timpul replica – “Voi, IT-isti, castigati bine, nu-mi spuneti mie!”
Isi pune cineva intrebarea cam cat stres avem noi astia care platim taxe?
Isi pune cineva intrebarea cat trebuie sa producem noi pt. firme cu capital strain ca noi sa ajungem sa avem un salariu bun?
Isi pune cineva intrebarea ce atitudine trebuie sa avem noi fata de angajator?
De obicei, noi astia care platim taxe, nu putem sa ii luam in zeflemea pe cei care apeleaza la noi.
Se gandeate cineva ca multe creiere aleg sa lucreaza pt. firme straine (romanesti nu prea exista) si de multe ori umilite sau nu pot avansa ca majoritatea functiilor principale sunt detinute de tara de origine.

Continuand cu televizorul, l-am deschis astazi si vad un lan cat tot ecranul de floarea soarelui plin de unii imbracati in alb ca niste cosmonauti cautand un telefon…la cum ii vazui de concentrati pe 1 metru patrat cred ca ne prinde iarna lui 2020 si nu apuca sa-l gaseasca. Daca ar fi fost vreodata la prasit ar fi stiut ca poti fi eficient daca pui un om pe rand si avansezi asa. Stilul smuls – unul in fundul celuilalt – nu te ajuta decat sa pierzi timpul.
Dupa cateva ore ma elucidai, a venit un domn si ne-a zis ca sunt zeci (cred ca depasi 100) de cadre in teren, imi explicai aparitia cosmonautilor. Avem dovada ca neavand televiziunea implicata, in celalalt caz, in cele 3-4 luni, nu cred ca a anchetat nici macar unu…

Gresesc cand dupa atatea zile ma intreb inca unde-s corpurile, dovezile, concluzia?

Si revenind la televizorul, la inceput mi se parea asa ca o gluma…in fiecare zi ii trimitea undeva si ei se duceau, uite lacul – nu e lacul, uite Dunarea – nu e Dunarea, uite incinerarea – nu e incinerarea. Si se tot speculeaza ca omul a fost invatat sa ii duca cu zaharelul. Cine oare l-a invatat sa afirme ca le-a aruncat bani crezand ca-s prostituate si ca au venit cu el de buna voie si ca multe altele?