Sa o luam cu inceputul, ca ma tot mosmondesc de o perioada sa scriu.
Se facea ca m-am culcat intr-o seara cand i-am zis fetei, hai ca poate exista o speranta ca-n urmatorii “jdeani” sa ajungi pe la educatia de stat, sa nu intelegem ca ma simteam reprezentata ci speranta (era sa scriu divina, dar s-a desacralizat cuvantul).
Inaintea inceputului este faptul ca de o perioada lunguta, cand plodul contrazice tot si dezbate (aici e de parlament UK, nu de pe la noi), eu ii tot ziceam – te rog, lasa politica sau politicianul lu’mama.
Revin la inceput, ne culcam. Ne trezim. Mic dejun. Fac un terci si scot niste fructe si le las in bucatarie.
Intre timp, nu mai stiam nimic despre procentaje, ca in telefonul spart de ani am bagat apa (gospodinele reale nu se sterg total dupa ce se spala vasele) si ca sa repar treaba am adus si un feon si asa am innegrit 80% din ecran, deschid un calculator in care aveam Whatsapp-ul…si vad zeci de chestii primite din care nu inteleam nimic, nu cunosteam persoane etc.
Ca nu stiam eu, n-ar fi fost o problema, dar nu stiau nici cei care stiu de obicei.
Incep cateva extrasistole si cu ele in piept aud – ce e, mama?
Zic – stai sa vad cu politica asta.
Cred ca am fost asa clara-n exprimare ca dupa aproximativ 1h, cand m-am dezmeticit, observ ca frumosul meu copil isi adusese singur mancarea, curatase fructele, servise, se imbracase singura etc…fara vreo alta intrebare sau o cerere nevoiasa, a fost “une premiere fois” si a constientizare a competentelor vecinilor de casa. Multumesc alegerilor ca mi-au deschis ochii.
Trece ziua, vine seara, dau la stirile de la sapte. Copilul siderat (n-a mai vazut adultul sa se uite la TV fara el) incepe, dar de ce te uiti la doamna aceasta, dar nu e corect sa ai voie si eu sa nu am si altele…n-am inteles nimic din ce vedeam si zic – lasa-ma, te rog, ca este important, este o perioada cand trebuie sa ne interesam de politica.
Nu mai stiu cum s-a inteles, dar s-a facut asocierea ca politica e de rau si aud – Auzi, dar daca e asa, tu de ce-mi spui mie politician?
Continuand sirul, in zapaceala acestor vremuri recente, in alta zi, pun un puisor fericit la “supat” si mai aruncam acolo o leguma-un-leustean cand vad in frigider niste bors, probabil expirat si decid sa-l zvarl si pe el. Stau cateva minute si purced. Cand termin operatiunea simt brusc un miros foarte dulceag, intorc mana spre mine si vad floarea de soc. Am confundat sticla si in vartej am ales-o pe cea cu care-mi fac hugo…sticlele aveau aceeasi alura…intru in dublu soc…siropul si supa…strecor tot, spal…in alea cateva secunde tot siropul si odorul intrase-n legume, ca sa nu fiu acuzata de risipa am servit puiul si asa ca,de, morcovul cu ingerinta de soc, e cam peste poate.
Mai trec zile si aflu despre un nume de la BEC, parandunu-se cunoscut descarc C.V-ul sa vad daca omul se trage de la Tg-Jiu.
Cum sunt in proces de cautat de munca si acel C.V a ramas in documente recente era sa aplic de doua ori cu el, in lumina ultimelor evenimente, poate ii faceam un bine.
Mai apoi, am putut sa pun o fata peste Oradea si regret ca n-am retinut cuvantul aceva pe care-l foloseste dumnealui cu “sine-ceva”, mi-ar fi placut sa ma imbogatesc cu un cuvant, la mine asa-i, dupa evenimente nefericite cu asta raman, cate un cuvant nou un vocabular.
Cu acestea fiind spuse, daca mi ramane vreme azi o sa citesc despre miscarea legionara ca am precare cunostinte.
Cu multa iubire inainte!