Vis de noapte?

Cum ar fi daca ai visa ca intr-o zi vei fi dusa intr-un parc real si printr-o usa magica vei trece intr-unul ireal creat pt. tine. Treci de usa si-i verde, si-i padure, si-i multa apa. Vremea cam mohorata, nu fusese anuntata ca sosesti si-si tinea resursele la frigider,pana sosea momentul.
Dar apa era mare, in stanga ta, primitoare si pe ea, si se faceau ca niste poduri pe care te puteai plimba prin apa. Mici, metalice.
Poate atata fu visul, poate atata fu imaginatia.
Dar ce-ar fi daca cineva l-ar si creea?

Unde dai si unde crapa

Ne-am pricopsit cu un pisoias de o luna care roade tot (inteleg ca-i lipseste mama lui si suptul neintrerupt la frumoasa lui varsta) si cum are o pasiune pt. cabluri, il las sa-si faca damblaua ca si asa le-a cam “dovedit”. Fac un film cu escalada d-soarei pe perete ca sa ajunga la cablul, cum il prindea si cum purcedea la atac.
Il dau maica-mii, ea, panica, – nu-l lasa mama sa roada cablurile! ma pregateam cum sa dau replica inteligenta – cum ca-l las ca daca le strica iau altele – cand mama continua – “ca se poate curenta. Ai grija!”

 

Undeva, intre a fi si a nu fi, mai e si urgenta (trist)

Undevaul asta exista si de cand te apropii de el te ia ceva pe sira spinarii. Mai tot timpul, in fata sunt salvari, si stiind unde te afli parca ti-e si frica sa te uiti sa nu ajungi la concluzia ca si oamenii pot fi mai multe bucati.
Treci de asta si intri, si mi s-a intamplat aud o femeie urland, dar urletele erau de undeva de unde si strafundul sufletului ti se pare prea putin…biata de ea.
De trebuie sa cobori, ajungi pe niste coridoare de n-ai loc sa respiri de ce-nguste s ele si ce multa lume asteapta. Citesti diferite dureri, parul e mult mai alb decat l-ai vedea in oricare alta parte, cearcanele mult mai adanci, oftatul mai puternic si privirea prea dusa…prea cu putere sa treaca prin orice si sa nu vada nimic.
Pe culoar, un om care semana cu Robin Williams tinea in brate pe “R.W” tatal, mai inalt, imbracat foarte curat si lasat tot in bratele fiului. Aceasta imagine n-o sa o uit niciodata. Domnul in varsta, era sleit de puteri si foarte galben si cum n-a avut unde sa stea, s-a pus pe un scaunel si s-a lasat in voia a ceea ce iti mai da speranta, copilul. Am mai vazut copii stand la mame, iubita pe iubit si viceversa, mama la fiica, dar tata in bratele baiatului…nu, si a stat omul acela cam 1 ora asa…apoi am plecat eu. Eu ma gandesc acum la el si-i doresc sanatate.
Doctorii si personalul imbracat in minim 5 culori: grena, verde menta, verde iarba, roz, alb etc…eu din filme stiam ca doctorii au o culoare si asistentii una ca sa stii tu, “musafirul” ce si cum…mie imi plac foarte mult culorile, dar nu cred ca stia cineva cui sa se adreseze.
Am mai vazut 3 oameni ferchezuiti maxim: 2 tipi si o tipa, si nu m-am putut abtine si am tras cu urechea, vindeau servicii sau produse medicale. Asteptau sa apara si sa “insface” vreun doctor sa-i prezinte oferta.
Mi-au mai sarit in ochi 2 “chestiuni”, un doctor cu barba de statura potrivita care vorbea si explica frumos si chiar mi s-a parut ca era cu ochii in toate partile sa rezolve pe toata lumea si necioplita. N. trebuia sa fie la informatii, n-o gaseai, si cand o, tu vorbeai si dumneai nu…
Ia stai domne asa! Pai cum? Treci pe langa un cuplu si o batrana, care pare se ca-ei cautau tatal/barbatul si nu raapunzi nici a 5 oara.
Nu e vorba de salariu mic, de lipsa timpului (chiar muncea in periplutile ei), e vorba de nesimtire. Iti dai seama…ai puterea sa tii niste pricajiti pe jar, ce important trebuie sa te simti tu, mai ales ca-i vorba de durere!

Zacusca vamaiota

– Superba, foarte buna e! Facuta in casa?
– Nea!
– Da? Ma mir…e buna! De la borcan?
– Da.
– Da? Aduceti-mi, va rog, borcanul sa vad de care e sa cumpar si eu! (…nicio miscare). Borcanul?
– Amus! (…pasi, usa, pasi, zgomot de fundal). Astept…pe post de borcan apare o doamna plina de viata!
– Doamna, dar noi servim doar zacusca noastra, facuta-n casa…n-am ce borcan sa va arat!
Asa ma gandisem si eu!

Ultimele reclame care mi-au ramas in cap…

…au fost 3.

1. Voi atasa o imagine si nu prea mai am ce comenta. Nu cred ca m-ar fi dus vreodata capul sa asociez HPV-ul cu o floare mov tomnateca, dar na, avem destui creativi!

2. Era o reclama la Stilism vestimentar, nu mai gasesc poza si pe google apare cu banner acum. Sa n-o mai lungesc, era o fata blonda care avea pe ea un corset de culoarea pielii, un medalion si pe deasupra o plasa alba, fix in locul unde nu trebuia sa se vada – se vedea, se vedea ceva negru, ce o fi vrut sa zica poetul, nu stiu!, dar era Stilism!

3. Pe un bloc am vazut asa “Iti place pastrama?” si sub scris un nene bine in costum crem, eram obosita, am crezut ca nu vad bine. Peste cateva zile am vazut aproape de casa, pancarta mare cocotata pe un bloc, “Iti place sunca? Fa-ti costum la comanda”.

 

Vorbe de duh

Eu de la tataita (Dumnezeu sa-l ierte) am invatat cateva vorbe de duh, de genul – omu’-i om si porcu’ porc ;), dar imi amintesc cu el un episod. Eram la o masa, sa tot fi avut peste 84 de ani, lua niște pastile pe care si le pusese grijuliu in buzunarul camasii. Si dupa ce manca nitel, se scotoci atent in buzunar si hop cu pastila pe gat. Eu – Ce faci tataie? Nu iei si apa?
El – pai nu baui apa mai inainte?

Bucuresti si metode de supravietuire

Imi pare rau ca n-am retinut exact expresia, dar un dragalas copil de 8 ani,  din provincie, mi-a zis ca Bucurestiul asta e total difetit, pana si cersetorii iti cer 20 de lei, nu 1. 😉 Chiar asa e! Mai ieri era o doamna pe Grivita care insista ca are nevoie de suma asta…m-a mirat totusi faptul ca eram aproape de gara si n-a invocat biletul de tren!

Episodul asta ma facu sa-mi amintesc de un altul de la tara, taiam un porc in curte, conditii ca la tara, unu spargea un lemn, altul cara o galeata de apa si intra un betiv in curte si zice…”hai repede, X-ulescule scoate un pahar de tuica ca ma grabesc!