In autobuz, ea topaind, sania langa noi.
– Uite mama, oamenii nu se bucura de zapada.
Uita-te, numai noi doua ne bucuram.
(Imi fu rusine, ca si eu ma uitam in gol si eram in gandurile mele).
– Cum asa?
– Uita-te, nu se uita la ea. Si o mai si arunca la gunoi…
Dupa 1 minut, macar bine ca o arunca pe aia murdara de pe jos.
Cu iubire inainte!