Trecu Mosu’. Printre mandarine si portocale lasa si niscavai ciocolata. Cum ma trezii, hap cu ciocolata. Si asa sub influenta gustului dulce – vad un ou Kinder, si-mi adusei aminte de copilarie – adolescenta.
Se deschisesera si magazine mai acătării si aparusera si ouale astea. Eu nu-mi amintesc sa fii cumparat vreodata unul pt. mine, calculul era simplu – de ce as da pe 2 pojghite de ciocolata bani cat pe o ciocolata de-a mare sau banii de pe cateva “Gersy” sau “Cancan” (n-o gasesc pe Google, dar sigur era)?
Nu intelegeam unde a amuzamentul sa pui 2-3-5 plastice miniaturale la un loc sa faci o figurina si apoi sa le tii pline de praf pe mobila. Vai ce bun era “Gercy”, vai si era sa uit, si “Africana cocos”.
Si tot mancand la ciocolata concluzionai ca erau colectionate de baieti si nu regretai o secunda ca ma bucuram de ciocolatele alelalte si mai concluzionai ca orice fineturi am cunoscut dupa copilaria are gustul ei inconfundabil si memorabil.