Cand am incercat sa dezbat acest subiect, in trecut, am fost acuzata ca as incuraja un regim dictatorial. Dictatorial, ne-dictatorial, eu cred ca ar face mult bine.
Ca sa conduci – dai examen, sa treci clasa – esti notat, sa-ti pastrezi slujba – esti evaluat si tot asa, de pe la gradinita te tot lovesti de un sistem care sa-ti arate cam pe unde te afli. De ce te-ar frusta un examen sa vada daca esti pregatit pt. cel mai mare/important/nou/neasteptat (alege ce-ti place) proiect al vietii?
Eu m-as inscrie prima daca ar exista asa ceva, de ce sa-mi bat eu joc de o terta persoana? De ce sa nu invat sa pot sa-l invat si pe el? De ce si de unde atata autosuficienta?
Testul, in viziunea mea, ar trebui sa cuprinda intrebari care sa ateste:
- Faptul ca esti sanatos psihic
- Faptul ca ai ce sa-i dai sa manance cat sa aiba parte de o dezvoltare normala si ca stii ce
- Ca stii limba romana cat sa-l inveti sa nu o “cioparteasca”
- Ca stii cat fac 2+2
- Ca nu suferi de lene cronica
- Ca stii niste notiuni elementare de igiena
- Ca stii cand trebuie dus la un spital
- Ca-l inveti cum sa ajute societatea, nu sa evite taxele si alte atatea
- Ca ai niste cunostinte necesare despre a-l educa si nu pleci de la premisa ca prinde din zbor
- Ca ai acte de egoism care se situeaza sub un prag
- Ca i-ai citi o poveste nefiindu-ti straina notiunea de carte
- Ca i-ai aloca timp
- Ca nu ai “cumpara” timpul cu jucarii
Nu cred ca ce am scris mai devreme implica altceva decat bunul simt. Si sa zicem ca n-ai avut de unde sa inveti una sau alta, de ce nu te-ai pregati pt. test si proiectul tau viitor?
Eu as merge pana acolo încat l-as face pe nivele, de la baza pana la un parinte care ar fi cu acel PARINTE, doar avem si piramida nevoilor, de ce n-am avea-o si pe a ierarhiei de a fi parinte?
Dar da, ar trebui sa vrei, sa poti, sa-ti dai seama cine esti si sa te uiti intr-o oglinda si sa recunosti si sa te recunosti.